Coloana Infinitului - F Charm

Ochii mei reci ca de gheață

Anii îmi vorbesc pe față

Noapte naște urletul

Ce-mi alină sufletul

Intru în detalii, o fac doar ca să-i calc pe nervi

Mi-au zis că-mi trebuie o schimbare, dar eu sunt complet

Îmi fac talentu', am potrivit ultimele bucăți

Din suflet pentru sufletul tău înghețat de tot

Nu înțeleg de ce le tot place să bage râcă

Dar tata n-a crescut un laș cu coloana strâmbă

Oare câtă durere poate o inima să strângă?

Tot ce știu e că dacă tragi tare n-o să se rupă

A ieșit soarele în cartier, e primăvară

Dar dintre ăștia toți ai mei nu e nimeni pe afară

Inima începe să îmi sară când o văd pe una

Cu care rupeam patu', acum e cu fii-sa de mână

Îmi zice «bună», eu mă înroșesc ca un copil

Eu îi răspund tot «bună», ea mă suge din priviri

Poate sunt misogin, poate sunt nesimțit

Dar pur și simplu o știu și nu judec, doar zic

Că toate s-au schimbat, timpu' ăsta e nenorocit

De asta tot scriu, că din oase nu rămâne nimic

Eu pentru ce tot trag?

Eu pentru cine strig?

De ce mă țin de steag când aș putea să mă desprind

Aș vrea să mut în cartier coloana lui Brâncuși

Când ridic privirea spre cer să-mi amintesc ce sunt

Un demon fără aripi, sau un înger căzut

Care abia așteaptă să zboare iar spre văzduh

Ochii mei reci ca de gheață

Anii îmi vorbesc pe față

Noapte naște urletul

Ce-mi alină sufletul

O singură șansă;

am tras după mine și norii

Mi-am făcut loc

E vremea schimbării

Apa devine foc acum

Nu stau să mă joc

Trag tare cât pot, nu mă schimbă nici banii

Doar anii ce trec mai pot să mă miște

Când mă uit la tot ce-am lăsat în spate

Îmi dau seama că am avut de toate;

liniște

Am ales o nișă și m-am ținut tare cu dinții

Fără compromisuri

1000 de visuri, multe filme care s-au terminat prost

Am fost mereu la înălțime

Strâmbă din nas când mă privesc de jos

Eu pot să bag la fel ca tine

Ia zi, tu poți să bagi ca mine, boss?

Nu-mi pasă deloc de ei, Doamne, fă-mă o fiară ca leii

Mirosul de flori de tei îmi amintește că aici trăiau zeii

O mână de chei, o mână de pixuri

Mă întreb, ce-ai vrea să fac de fapt?

Sunt la fel ca tine, îmi doresc infinitul

Dar nu știu cum aș putea să-l am

Toate m-apasă sunt prea setat, sunt obsedat

Nu pot să mă opresc

Nu-mi trebuie prea multe pe masă

Doar o bucată de pâine și o cană cu vin

Înainte de toate o coală albă și ceva cu care să scriu

Dă-mi inspirația Ta divină care mă scoate mereu din pustiu

Ochii mei reci ca de gheață

Anii îmi vorbesc pe față

Noapte naște urletul

Ce-mi alină sufletul

I miei occhi gelidi

Gli anni mi parlano in faccia

La notte partorisce l'ululato

Ciò che calma la mia anima

Entro nei dettagli, lo faccio solo per dar loro sui nervi

Mi hanno detto che avevo bisogno di un cambiamento, ma sono completo

Sto diventando talentuoso', ho montato gli ultimi pezzi

Dal cuore per la tua anima congelata da tutto

Non capisco perché a loro piaccia ancora fare casini

Ma papà non ha cresciuto un codardo dalla schiena storta

Quanto dolore può contenere un cuore?

Tutto quello che so è che se tiri forte non si romperà

Nel quartiere è uscito il sole, è primavera

Ma di questi tutti miei non c'è nessuno fuori

Il mio cuore inizia a saltare un battito quando ne vedo uno

Con chi ho rotto il letto, ora è con i suoi figli per mano

Dice "ciao", io arrossisco come un bambino

Le rispondo sempre "ciao", lei mi guarda

Forse sono misogino, forse sono insensibile

Ma lo so e basta e non sto giudicando, sto solo dicendo

Che tutto è cambiato, questa volta è miserabile

Ecco perché continuo a scrivere, perché delle ossa non rimane nulla

Per cosa sto sparando?

Per chi sto gridando?

Perché mi aggrappo alla bandiera quando potrei liberarmi

Vorrei spostare la colonna di Brâncusi nel quartiere

Quando alzo lo sguardo al cielo per ricordarmi cosa sono

Un demone senza ali o un angelo caduto

Che non vedono l'ora di volare di nuovo in aria

I miei occhi gelidi

Gli anni mi parlano in faccia

La notte partorisce l'ululato

Ciò che calma la mia anima

Una possibilità;

Mi sono tirato dietro le nuvole

Ho fatto spazio

È tempo di cambiare

L'acqua ora diventa fuoco

Non sto scherzando

Sparo più forte che posso, i soldi non mi cambiano

Solo gli anni che passano possono commuovermi

Quando guardo tutto ciò che mi sono lasciato alle spalle

Mi rendo conto che avevo tutto;

Tranquillo

Ho scelto una nicchia e ci sono rimasto fedele

Senza alcun compromesso

1000 sogni, tanti film finiti male

Sono sempre stato all'altezza

Arricciano il naso quando mi guardano dall'alto in basso

Posso fare come te

Dai, puoi scopare come me, capo?

Non mi importa affatto di loro, Signore, rendimi una bestia come i leoni

L'odore dei fiori di tiglio mi ricorda che gli dei vivevano qui

Una manciata di chiavi, una manciata di penne

Mi chiedo, cosa vorresti davvero che facessi?

Sono proprio come te, voglio l'infinito

Ma non so come potrei averlo

Tutto mi preme, sono troppo fissato, sono ossessionato

non posso fermarmi

Non ho bisogno di molto sul tavolo

Solo un pezzo di pane e una coppa di vino

Prima di tutto un foglio bianco e qualcosa con cui scrivere

Dammi la tua ispirazione divina che mi porta sempre fuori dal deserto

I miei occhi gelidi

Gli anni mi parlano in faccia

La notte partorisce l'ululato

Ciò che calma la mia anima